Ciclul de lucru
1. Întreabă ce înseamnă cifra
O valoare poate reprezenta un stoc, un flux, o medie, o estimare sau o definiție particulară. Notează unitatea, perioada și comparația relevantă înainte de interpretare.
2. Fixează proveniența
Separă sursa primară de rezumatul editorial. Data publicării nu este întotdeauna perioada la care se referă informația. Un document poate fi oficial și totuși incomplet pentru întrebarea ta.
3. Desenează legăturile
Scrie explicit de ce un fapt ar susține concluzia. Dacă apare expresia „prin urmare”, cere condiția intermediară. Aici se ascund frecvent cele mai fragile presupuneri.
4. Construiește o ramură alternativă
Alege o singură ipoteză și imaginează o stare diferită. Nu trebuie să susții că alternativa va avea loc. Scopul este să vezi sensibilitatea argumentului.
5. Scrie criteriul de revizuire
O concluzie utilă include informația care ar obliga-o să se schimbe. Astfel, opinia nu devine o identitate pe care trebuie să o aperi.
Scara dovezii
| Nivel | Întrebare | Etichetă prudentă |
|---|---|---|
| Sursă primară | Este definită și datată? | „Documentul raportează…” |
| Calcul propriu | Formula și unitățile sunt vizibile? | „Calculul ilustrativ indică…” |
| Interpretare | Ce alte explicații sunt posibile? | „O interpretare posibilă este…” |
| Ipoteză | Ce nu este observat direct? | „Presupunem pentru exercițiu…” |
| Scenariu | Ce condiții l-ar produce? | „Dacă… atunci ar putea…” |
Limite
Metoda nu stabilește valoarea corectă a unui activ, nu estimează probabilități, nu înlocuiește datele lipsă și nu ține cont de situația unei persoane. Un argument bine documentat poate rămâne greșit; piețele și companiile se pot schimba.